v 3.3.5
Aceasta este o afișare a bazelor de date folosite de programul SimEx, un simulator de examen de radioamatori.
Acest program este un software gratuit, poate fi distribuit/modificat în termenii licenței libere GNU GPL, așa cum este ea publicată de Free Software Foundation în versiunea 2 sau într-o veriune ulterioara.
Programul, întrebările și răspunsurile sunt distribuite gratuit, în speranța că vor fi folositoare, dar fără nicio garanție, sau garanție implicită, vezi textul licenței GNU GPL pentru mai multe detalii.
În distribuția programului SimEx trebuie să găsiți o copie a licenței GNU GPL, iar dacă nu, ea poate fi descărcată gratuit de pe pagina http://www.fsf.org
Textul întrebărilor oficiale publicate de ANCOM face excepție de la cele de mai sus, nefăcând obiectul licențierii GNU GPL, copyrightul fiind al statului român, modificarea lui nu este permisă dar este folosibil în virtutea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public precum al legii 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.
Intrebari radiotehnica clasa III versiunea 3.18 versiunea actualizata pe http://examyo.scienceontheweb.net prog_CEPT_Novice_radiotehnica
##0#
01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezinta calitatea unui izolator de a rezista la:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu cat un dielectric este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa il strapungem. Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii materialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarea rigiditatii dielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea dielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialul testat sa fie strapuns de inalta tensiune. Aparatul genereaza inalta tensiune cu tensiune variabila, se comanda de obicei cu un potentiometru si este crescuta pana cand apare strapungerea, iar aceasta tensiune ramane inregistrata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##1#
03A11/ Ce sunt materialele conductoare?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
De ex. metalele sunt materiale conducatoare, fiindca au electroni carora le este necesara o energie foarte mica pentru a trece in banda de conductie. Mai simplu, electronii se pot deplasa foarte usor in interiorul materialului.
Nu doar metalele sunt conductoare, ci si lichide ca electrolitii, in care se gasesc ioni care sunt purtatorii de sarcina.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##2#
04B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 10 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R
In cazul nostru, I = 15 V / 10 kΩ = 15 V / 10000 Ω = 0,0015 A = 1,5mA (atentie la unitatile de masura! V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##3#
05B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 1 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R
In cazul nostru, I = 15 V / 1 kΩ = 15 V / 1000 Ω = 0,015 A = 15 mA (atentie la unitatile de masura! V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##4#
06B11/ Diferenta de potential de la capetele unui conductor prin care circula curent electric se numeste:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Aceasta este o definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fost atent.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##5#
07A11/ Ce este curentul electric?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu mult umor, un profesor al meu de fizica a spus ca e curent electric atunci cand electronii merg pe cablu asa cum merg sobolanii unul dupa altul intr-o teava. O definitie mai riguroasa a curentului electric ar putea fi 'deplasarea ordonata a purtatorilor de sarcina'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##6#
08A11/ Cum se numeste unitatea de masura pentru tensiunea electrica?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Amper [A] pentru curent, Volt[V] pentru tensiune, Farad [F] pentru capacitate, Henry [H]pentru inductie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##7#
09A11/ Care marime electrica se masoara in Watt?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
James Watt a descoperit motorul cu aburi, adica PUTEREA mecanicii - Unitatea de masura a puterii(nu numai electrice) ii poarta numele. Energia este Puterea consumata in timp.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##8#
10B11/ Cata energie electrica consuma un receptor cu puterea absorbita de 200 W care functioneaza continuu 5 ore?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
E = P * t; Energia se exprima in W*s, insa in aplicatii 'umane' se pot folosi si multiplii si submultiplii unitatii de masura. In cazul nostru, W*h(watt-ora) ar fi nimerit.
E = 200W * 5h = 1000Wh = 1kWh
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##9#
21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistente va produce o putere disipata:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea U va avea efectul: P=(2U)2/R = 4 * U2/R ; Puterea disipata va fi deci de 4 ori mai mare
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##10#
22A11/ Daca tensiunea la bornele unui rezistor se mentine constanta, dar rezistenta sa creste de doua ori, cum se modifica puterea disipata?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea R va avea efectul: P=U2/2R; Puterea disipata va fi deci jumatate din puterea initiala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##11#
23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si pe rezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosirea teoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec = U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/100W=100Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##12#
24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentruca becul sa functioneze in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si pe rezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosirea teoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec = U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/50W=200Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##13#
25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si pe rezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosirea teoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec = U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/200W=50Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##14#
28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 100Ω se realizeaza o putere disipata de 100 W?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1 A;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##15#
30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 500Ω se realizeaza o putere disipata de 5 W?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1 A;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##16#
31B11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 100Ω puterea disipata de aceasta este de 100 W?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 100Ω = 100V;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##17#
34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 100V, restul de UR = 100V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR = 100V * 1A = 100W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##18#
35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 30V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR = 20V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 25W/10V = 2.5A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR = 20V * 2.5A = 50W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##19#
36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 300V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 100V, restul de UR = 200V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR = 200V * 1A = 200W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##20#
37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 20V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR = 10V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 75W/10V = 7.5A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR = 10V * 7.5A = 75W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##21#
38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 60V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau nominal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR = 50V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 10W/10V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR = 50V * 1A = 50W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##22#
39B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U * I1 = U * U / R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 10W * 10Ω / 50 Ω = 2 W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##23#
40B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=20Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=150Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U * I1 = U * U / R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 10W * 10Ω / 20 Ω = 5 W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##24#
3B11M/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=100Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U * I1 = U * U / R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 1W * 100Ω / 50 Ω = 2 W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##25#
44A11/ Cum se numeste cea mai mica tensiune care provoaca trecerea unui curent electric printr-un izolator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu cat un izolator(dielectric) este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa il strapungem. Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii materialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarea rigiditatii dielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea dielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialul testat sa fie strapuns de inalta tensiune creata. Aceasta tensiune este cea mai mica tensiune care strapunge izolatorul, tensiuni mai mari ca aceasta evident il strapung.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##26#
45B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 100Ω/50Ω = 0.2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##27#
46B11N/ Doua rezistente (R1=150Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 150Ω/50Ω = 0.3A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##28#
47B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=400Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,4A, cat este curentul I2 prin R2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.4A * 100Ω/400Ω = 0.1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##29#
48B11N/ Doua rezistente (R1=50Ω si R2=150Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,6A, cat este curentul I2 prin R2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.6A * 50Ω/150Ω = 0.2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##30#
57A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##31#
58A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##32#
59A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 2mA?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##33#
60A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 200µA?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##34#
61A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 100µV?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##35#
62A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 10µV?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##36#
63A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 1µV?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##37#
64A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 0,1mV?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##38#
01A12/ Capacitatea electrica a unei baterii reprezinta:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
[PowerPoint show, 780kBytes]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##39#
03B12/ Tensiunea in sarcina la bornele unui acumulator:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu cresterea rezistentei interne, creste si caderea de tensiune pe ea, astfel incat tensiunea la borne scade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##40#
04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egala cu tensiunea electromotoare atunci cand:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
O sursa electrica reala are o rezistenta interna Ri > 0, pe care apare caderea de tensiune Ui = Ri * I; Ca tensiunea la borne sa fie egala cu t.e.m., trebuie ca Ui sa fie zero, dar acest lucru e valabil doar daca I = 0;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##41#
05A12/ Care este unitatea de masura a capacitatii unui acumulator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
1Ah este capacitatea unui acumulator care se descarca complet intr-o ora cu un curent de 1A.
Practic, capacitatea marcata a unui acumulator se obtine doar la un curent specificat de fabrica producatoare, de obicei mic, la descarcari cu curenti mai mari de obicei capacitatea acumulatorului este mai mica decat cea inscrisa, din cauza randamentului mai scazut al reconversiei chemo-electrice
[PowerPoint show, 780kBytes]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##42#
06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Acumulatorul acid cu Pb are t.e.m. 2V/element(aproximativ, in functie de gradul de incarcare).
Ansamblul denumit 'acumulator' de 12V se obtine prin inserierea a 6 elemente acumulatoare
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2006)
##43#
07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Acumulatorii alcalini NiCd sau NiMH au tensiunea de 1.2V, putin mai mica decat tensiunea de 1.5V a bateriilor alcaline sau normale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##44#
08B12K/ Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul in gol, pana la 4,5V cand debiteaza pe o sarcina de 10Ω. Cat este rezistenta interna a bateriei Ri ?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.
Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea de tensiune pe R, deci si Ri = 10Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##45#
12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E si cu rezistenta interna Ri, se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine puterea maxima pe sarcina?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cea mai simpla rezolvare - rezolvarea prin inlocuire cu raspunsurile propuse:
Psarcina = E2 * ( Rs / (Ri + Rs)2); E2 fiind constanta, Psarcina este maxima cand Rs / (Ri + Rs)2 este maxima.
Cand Rs=Ri/2, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / 2(3Ri/2)2 = Ri / (9Ri2/2) = 0.2222/Ri
Cand Rs=Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / (2Ri)2 = Ri / (4Ri2) = 0.25/Ri
Cand Rs=2Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 2Ri / (3Ri)2 = 2Ri / (9Ri2) = 0.2222/Ri
Cand Rs=4Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 4Ri / (5Ri)2 = 4Ri / (25Ri2) = 0.16/Ri
Deci Pmax = E2 * 0.25Ri, pentru cazul Rs = Ri.
Rezolvarea propusa de YO6FNF: Daca consideram acumulatorul(E si Ri) ca emitator si Rs ca sarcina, transferul maxim de putere se obtine la adaptare, adica Zout = Zin, in cazul nostru Ri = Rs.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##46#
01B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma pozitiva sunt dispuse:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior, iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie o gasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de retea in teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##47#
02B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma negativa sunt dispuse:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior, iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie o gasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de retea in teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##48#
05A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp electrostatic?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Energia se masoara in J, indiferent de natura ei.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##49#
06A13/ Cat este (aproximativ) permitivitatea dielectrica relativa a aerului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Din tabel; Vezi manual Fizica, cl. X(?). O valoare asa rotunda, 1, se tine minte usor.
O mica detaliere a temei nu ar stica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##50#
07A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Energia se masoara in Joule = W * s
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##51#
08A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Energia se masoara in Joule = W * s
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##52#
01A14/ Campurile magnetice pot fi produse:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Campul magnetic este produs de corpurile magnetizate, permanent(magneti naturali sau magneti artificiali permanenti, Pamantul sau orice paneta) sau temporar - electromagneti.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##53#
03B14/ Campul magnetic creat de o bobina are liniile de camp:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##54#
04B14/ Prin conventie se considera ca sensul unei linii de camp magnetic este dat de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##55#
08B14/ Ce sens are campul magnetic in jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Regula burghiului: rotesti burghiul incat inainteaza in sensul curentului, iar sensul de rotire da sensul liniilor de camp
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##56#
09B14/ De cine depinde intensitatea campului magnetic creat de circulatia unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistenta R?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##57#
10A14J/ In ce unitate de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In J, ca orice alta energie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##58#
11A14/ Cat este (aproximativ) permeabilitatea magnetica relativa a aerului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##59#
12A14J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In J, ca orice alta energie. Adica J=W*s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##60#
01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Unda de camp electromagnetic are doua componente: variatia(unda) de camp magnetic si variatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare una pe celalalta.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link. Un camp electric si un camp magnetic cu aceeasi directie nu vor genera campuri perpendiculare, deci nici unde electromagnetice
Actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine produce tensiune indusa in bobina, daca distanta dintre magnet si bobina variaza in timp.
actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp magnetic pot avea ca rezultat curbarea unor linii de forta sau modificarea traiectoriei unor microparticule, dar nu se genereaza camp electromagnetic.
Undele electromagnetice sunt campuri electromagnetice care variaza in timp. Viteza undelor electromagnetice este egala cu viteza luminii, c.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##61#
03B15/ O undă electromagnetică ce se propagă în spațiul liber se caracterizează printr-un câmp electric și unul magnetic, care sunt:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Unda de câmp electromagnetic are două componente: variația(unda) de câmp magnetic și variația(unda) de câmp electric, care sunt perpendiculare una pe celalaltă.
Pentru reprezentare grafică, dați click pe link
Direcția de propagare se vede bine în figură. Vectorii E și B într-un moment t fixat.
Vectorii sunt simbolizați cu săgeți în imagine, fiecare pereche de vectori de culori diferite care sunt perpendiculari între ei, și se intersectează, sunt perpendiculari și în fază.
(rezolvare: YO6OWN, Brașov, 2007)
##62#
04B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata vertical?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##63#
05B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata orizontal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##64#
06B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##65#
07B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este paralel cu suprafata pamantului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##66#
08B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este perpendicular pe suprafata pamantului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##67#
09B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este paralel cu suprafata pamantului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##68#
01A16/ Se stie ca la noi reteaua 'casnica' de alimentare electrica (monofazica) are tensiunea nominala de 220V. Aceasta este valoarea sa:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Valoarea eficace este numeric egala cu tensiunea de curent continuu care produce acelasi efect termic intr-un rezistor.
Mai nou tensiunea nominala standardizata este 230V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##69#
05B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Uv = √2 * Uef = 1.41 * 1V = 1.41 V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##70#
06B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea 'varf la varf' Uvv=2V.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Uv = Uvv / 2 = 1V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##71#
07A16K/ Se stie ca la noi reteaua de alimentare electrica are frecventa nominala F=50Hz. In acest caz cat este perioada T in mili secunde (ms)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
T = 1 / F = 1 / 50 = 0.020 s = 20ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##72#
08B16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##73#
09B16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms = 1000µs
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##74#
13B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1µs?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##75#
14B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10µs?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
F = 1 / T = 1 / (10*10-6) = 105 = 100kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##76#
18A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=20ms (mili secunde)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##77#
19A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10ms (mili secunde)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
F = 1 / T = 1 / 10-2 = 102 = 100Hz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##78#
20B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=2ms (mili secunde)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
F = 1 / T = 1 / (2 * 10-3) = 0.5 * 103 = 500Hz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##79#
23B16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca atunci cand unul trece din semialternanta pozitiva in cea negativa, celalalt trece din semialternanta negativa in cea pozitiva?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
180 grade, adica sunt in antifaza
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##80#
01A17/ Semnalul din figura alaturata este cunoscut in mod obisnuit ca:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Este semnal triunghiular, fiindca forma de unda are rampa si panta egala. Daca ar fi disproportionate, cu timpul de crestere sau scadere foarte abrupt, ar fi semnal 'dinte de fierastrau'
(rezolvare: yo6own, 2007)
##81#
02B17/ Cum se numeste semnalul periodic nesinusoidal la care timpul de crestere si cel de revenire difera foarte mult intre ele si nu are palier?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avand palier = 0, nu mai poate fi dreptunghiular sau trapezoidal. Semnalul triunghiular are timpii de crestere si scadere egali.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##82#
10B17/ Ce fel de semnale genereaza baza de timp a osciloscoapelor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Baza de timp a osciloscoapelor genereaza semnalul de comanda al deflexiei pe orizontala a spotului. Spotul parcurge axa X intr-un timp T, si apoi revine la pozitia initiala intr-un timp apropiat(ideal) de zero, pentru a incepe din nou parcurgerea axei X. De aceea semnalul bazei de timp are forma unui dinte de ferastrau, cu rampa lenta si panta verticala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##83#
01A18/ Ce tip de modulatie este prezentat in figura alaturata?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Priviti anvelopa care inveleste o purtatoare cu amplitudine variabila si frecventa fixa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##84#
02B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 4kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 * 4kHz = 8kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##85#
03B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 3kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 * 3kHz = 6kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##86#
04B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 2kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 * 2kHz = 4kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##87#
05A18K/ Cum se numeste procedura in care amplitudinea, faza, sau frecventa unui semnal sinusoidal de RF este modificata proportional cu un semnal de audio frecventa?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##88#
06A18K/ Ce se intelege prin 'modulatie'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##89#
07B18/ Ce particularitati ale semnalului F3E il recomanda pentru traficul local in VHF/UHF?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Modulatia in frecventa produce la receptie un semnal demodulat curat, fiindca informatia este codata in excursie de frecventa, care este imuna la zgomotul obisnuit, de tip aditiv, scurt ca durata si fix ca frecventa. Demodularea corecta se petrece doar cat timp semnalul receptionat este peste un anumit nivel, care permite urmarirea lui in frecventa, fara erori notabile. Semnalul FM nu mai este demodulat corect cat timp scade sub un anumit prag, sau este bruiat de alt semnal mai puternic ca putere, eventual modulat FM. Daca semnalul perturbator are frecventa fixa, si are putere mai mare ca semnalul util, unele demodulatoare pot face lock pe el si din nou semnalul util se pierde.
Modulatia in frecventa e foarte putin performanta pentru semnale slabe, oare de ce DX-urile in VHF se fac in SSB, CW, si moduri digitale?
Este vorba de polarizarea undei electromagnetice, indiferent de modulatie.
Semnalul purtator nu are nevoie sa fie extraordinar de stabil in frecventa, din cauza ca in FM semnalul purtator e oricum deviat in frecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##90#
10A18/ In ce tip de modulatie anvelopa semnalului purtatoarei urmareste fidel amplitudinea semnalului modulator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In AM.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##91#
12A18/ Care dintre urmatoarele emisiuni de amator ocupa banda cea mai ingusta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##92#
13A18/ Ce componenta a spectrului unei emisiuni A3E este situata in centrul acestuia?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea cere poza.
Semnalul A3E=Amplitude Modulation, are spectrul in felul urmator: 2 benzi laterale, purtatoare de aceeasi informatie, si intre ele, la mijloc, purtatoare nemodulata, ne-purtatoare de informatie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##93#
01B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 1100w si cu un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 2200W. I=P/U, 10A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##94#
02B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 110w si cu un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 220W. I=P/U, 1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##95#
03B19K/ Dintre unitatile de masura Joule (J) si Wattsecunda (Ws), care se poate folosi pentru exprimarea energiei electrice?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
J = W*s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##96#
04B19K/ Exprimati in Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
J = W*s deci 10J=10Ws
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##97#
05B19K/ Exprimati in J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
J = W*s deci 10J=10Ws
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##98#
01A21/ Care este functia principala a unui rezistor in montajele electronice?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Din legea lui Ohm, I=U/R, observam ca pentru o tensiune maxima, curentul maxim este limitat de rezistenta la o valoare calculabila.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##99#
02A21J/ Ce este un 'Ohm'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Nu se poate sa nu stii asta...
(rezolvare: YO6OWN)
##100#
03A21J/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea rezistentei?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
...iar rezistenta se masoara cu aparatul numit Ohm-metru
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##101#
04B21/ Ce influenta are cresterea temperaturii ambiante asupra rezistentei rezistoarelor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In general, pentru rezistoarele de uz general rezistenta creste cu temperatura, fiindca creste haosul brownian. Insa exista si rezistoare speciale, cu coeficent de temperatura negativ(NTC), la care rezistenta scade cu cresterea temperaturii si rezistoare speciale cu coeficient de temperatura pozitiv(PTC), la care rezistenta creste cu cresterea temperaturii, insa mult mai pronuntat decat pentru rezistoarele de uz general. Rezistoarele de uz general se folosesc acolo unde variatia rezistentei cu temperatura nu este critica sau dorita, si efectul variatiei rezistentei se poate compensa prin reactie negativa sau alte tehnici
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##102#
13B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste potentiometrul logaritmic, deoarece urechea umana percepe cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau curent, se recomanda potentiometrul liniar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##103#
14B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste potentiometrul logaritmic, deoarece urechea umana percepe cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau curent, se recomanda potentiometrul liniar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##104#
15B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul volumului in audiofrecventa?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste potentiometrul logaritmic, deoarece urechea umana percepe cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau curent, se recomanda potentiometrul liniar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##105#
05A22K/ Ce componenta se poate folosi in circuit pentru stocarea energiei in camp electrostatic?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Un condensator. Daca ar fi fost 'butelia de Leyda', atunci ar fi fost si acesta un raspuns oarecum corect fiindca este un model de condensator, de pe vremea primilor experimentatori cu electricitate statica. Inductor 'de Leyda' este doar un raspuns menit sa deruteze. Componenta standard este condensatorul, indiferent de tip sau model
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##106#
06A22K/ In ce unitati se masoara energia acumulata intr-un condesator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Energia se masoara in joule. Energia acumulata in condensator, cal sau locomotiva se masoara in joule.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##107#
07A22L/ Ce este Faradul?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF - µF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##108#
08A22L/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF - µF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##109#
12B22/ Doua condensatoare electrolitice de acelasi tip si cu aceeasi capacitate sunt legate in serie pentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Daca ansamblul este conectat la o sursa de curent continuu,in ce relatie se vor gasi tensiunile la bornele condensatoarelor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Condensatorul electrolitic este ne-ideal, si se poate modela astfel: un condensator ideal(fara pierderi) in paralel cu o rezistenta, care modeleaza pierderile. Cu cat pierderile sunt mai mari, aceasta rezistenta este mai mica. In problema, cupland condensatoarele serie la curent continuu, dupa perioada tranzitorie de incarcare, din schema dispar condensatoarele ideale si raman doar cele 2 rezistente inseriate, care modeleaza pierderile. Tensiunea mai mare se va regasi la bornele rezistentei mai mari, adica la bornele condensatoruilui electrolitic cu pierderi mai mici.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##110#
01B23/ Ce modificari sufera inductanta L a unei bobine cilindrice fara miez, atunci cand i se monteaza un ecran din aluminiu?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Apare o capacitate C intre spirele condensatorului si ecran.
(rezolvare: YO6OWN)
##111#
02B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 14MHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 14MHz = 2 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π * √L14 * C) = 2/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 4 * L14
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w14 = √(L14 / AL) = √(L7/4) / AL = √(L7 / AL) / 2 = w7 / 2 = 10spire / 2 = 5 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##112#
03B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 3,5MHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 3.5MHz = 7MHz / 2, construim ecuatia 1/(2* π * √L3.5 * C) = 1/(2 * 2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta 4 * L7 = L3.5
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w3.5 = √(L3.5 / AL) = √(4 * L7) / AL = 2 * √(L7 / AL) = 2 * w7 = 2 * 10spire = 20 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##113#
04B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=12spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 21MHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 21MHz = 3 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π * √L21 * C) = 3/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 9 * L21
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w21 = √(L21 / AL) = √(L7/9) / AL = √(L7 / AL) / 3 = w7 / 3 = 12spire / 3 = 4 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##114#
05B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 30MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=6spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 10MHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 10MHz = 30MHz / 3, construim ecuatia 1/(2* π * √L10 * C) = 1/(3 * 2* π * √L30 * C); Dupa simplificari rezulta 9 * L30 = L10
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w10 = √(L10 / AL) = √(9 * L30) / AL = 3 * √(L30 / AL) = 3 * w30 = 3 * 6spire = 18 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##115#
08B23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidal din ferita?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totala creste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL * N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numeste Factor de inductanta al miezului
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##116#
01B24/ Un amplificator audio de iesire necesita o impedanta de sarcina (optima) de 4000Ω. Pentru a-l conecta la o casca de 40Ω se foloseste un transformator de adaptare coborator. Ce valoare trebuie sa aiba raportul intre numarul de spire al infasurarilor sale?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Nu vom cadea in capcana de a spune n1 / n2 = R1 / R2 !!!!!
Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2
n1/n2 = √4000Ω/40Ω = √100 = 10. Raportul de transformare n1/n2 este 10:1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##117#
02B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care consuma 150 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar 150W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##118#
03B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care consuma 75 W la 10V. Ce putere se consuma de la retea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar 75W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##119#
04B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care consuma 300 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar 300W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##120#
05B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care consuma 37,5 W la 12,5V. Ce putere se consuma de la retea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar 37.5W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##121#
06B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care consuma 150 W la 12V. Ce putere se consuma de la retea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar 150W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##122#
19A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 100 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##123#
20A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 50 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##124#
21A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 200 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##125#
22A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 150 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##126#
23A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 10V. Cat este numarul de spire din secundar?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##127#
24A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 5V. Cat este numarul de spire din secundar?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##128#
25A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 15V. Cat este numarul de spire din secundar?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##129#
26A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 20V. Cat este numarul de spire din secundar?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##130#
27A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 500V. Cat este numarul de spire din secundar?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##131#
01B25J/ Care este principala curba caracteristica a unei diode Zener?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Dioda Zenner, in tensiune directa se comporta ca o dioda obisnuita. In tensiune inversa incepe sa limiteze tensiunea si apare efectul Zenner. Caracteristica diodei Zenner este U/I in regim de blocare, in tensiune inversa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##132#
02B25J/ Pentru ce domeniu de tensiuni stabilizate se produc cele mai multe tipuri de diode zener?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Teoretic, raspunsul ar fi: ratiunile economice joaca un rol important pentru ce se produce MULT. Se produce mult daca se vinde.
Tehnic: la tensiuni mici, stabilizarea se poate face ieftin inseriind diode obisnuite, polarizate direct. Tensiunea 'stabilizata' va fi in multipli de 0.6V(0.6,1.2,1.8,2.4V). Sa zicem ca peste 2.4V = 4 diode, toleranta diodelor produce dezechilibre notabile, si nu mai putem folosi 'carnat' de diode inseriate.
Tensiunea inversa pentru dioda Zenner nu e de mii de volti, deci un maxim sugerat de raspuns este 200V. De aceea cred ca cel mai aproape de adevar e raspunsul 2.4 - 200V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##133#
05A25L/ Ce tip de dioda este conceput special pentru a fi folosit ca o capacitate controlata electronic?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poate comanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##134#
06A25L/ Cum trebuie polarizata dioda varicap pentru a folosi la acordul circuitelor rezonante?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poate comanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##135#
08B25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu contact punctiform'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Diodele cu contact punctiform sunt jonctiuni metal-semiconducor, cu capacitate foarte mica a jonctiunii, din aceasta cauza sunt folosite in detectie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##136#
12B25N/ Care dintre regimurile care urmeaza este cel mai apropiat de regimul de functionare al majoritatii tipurilor de diode LED?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiunea de prag - tipic 1.2 - 1.7V
(rezolvare: yo6own, 2007)
##137#
13B25N/ Ce tip de polarizare necesita o dioda LED pentru a produce luminescenta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiunea de prag - tipic 1.2 - 1.7V
(rezolvare: yo6own, 2007)
##138#
01A26/ Circuitul prezentat in figura reprezinta schema de conectare a unui tranzistor bipolar cu:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar condensatoarele devin transparente. Schema devine similara cu cea din figura prin inversarea colectorului cu emitorul, si se observa ca circuitul de intrare este bucla baza+emitor, circuitul de iesire este bucla colector + emitor. Se observa ca cele doua bucle au emitorul in comun, de aceea circuitul se numeste 'cu emitor comun'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##139#
02A26/ Precizati ce schema de conectare este folosita pentru tranzistorul cu efect de camp in figura alaturata:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Grila este pinul comun atat circuitului de intrare, cat si circuitului de iesire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##140#
03B26/ Ce conexiune s-a folosit pentru conectarea tranzistorului din amplificatorul reprezentat in figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar condensatoarele devin transparente. Schema devine cea din figura, unde se vede ca circuitul de intrare este bucla baza+colector, circuitul de iesire este bucla emitor+colector. Se observa ca cele doua bucle au colectorul in comun, de aceea circuitul se numeste 'cu colector comun'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##141#
04B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##142#
05B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##143#
06B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##144#
07B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##145#
08B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##146#
09B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##147#
10B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##148#
11B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##149#
12A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##150#
15A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##151#
17B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##152#
18B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##153#
20B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##154#
21B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##155#
22B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##156#
23B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##157#
24A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##158#
25B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##159#
26B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##160#
27A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##161#
01B27/ De ce de regula radiatoarele din aluminiu sunt eloxate in negru?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Culoarea neagra usureaza radiatia undelor infrarosii.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##162#
02B27/ Daca aveti de montat pe panoul din spate al unui aparat un radiator din aluminiu cu aripioare paralele, cum se recomanda sa fie orientate acestea?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Convectia termica trebuie avantajata prin orientarea verticala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##163#
03B27/ Se stie ca la montarea tranzistoarelor de putere pe radiatoare se foloseste o pasta speciala compusa din ulei siliconic si praf fin de alumina. Care este avantajul principal al acestei proceduri?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Oricat de plane sunt aparent suprafetele, la nivel microscopic, suprafata de contact este foarte mica, din cauza neregularitatilor. Pasta termoconductoare creste suprafata de contact foarte mult, imbunatatindu-se transmisia termica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##164#
01B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator operational in general?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Amplificatorul operational ideal, AO, este un element de sinteza a circuitelor electronice(o cutie neagra), cu parametri ideali: Rd infinita, si pur rezistiva, Ro = 0, amplificarea A infinita, frecventa maxima de lucru infinita, nu introduce zgomot, etc..
In realitate, AO este C.I. realizat din tranzistoare, etc, a carui schema implementeaza un AO cu parametri foarte apropiati de cei ai AO ideal.
Nota: la acest exercitiu nu urmam complet exercitiul ANCOM deoarece acesta are raspunsul incorect.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##165#
04B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator in general?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
A, C si D sunt circuite digitale.
Simbolul pentru amplificator in general este triunghiul cu o intrare si o iesire, simbolul B din figura.
Nota: Imaginea nu coincide cu cea data de ANCOM pentru acest exercitiu, pe motivul ca acea imagine nu contine niciun raspuns corect la intrebarea pusa. Varianta propusa D nu e corecta pentru un amplificator in general deoarece un amplificator in general are o singura intrare, un AO fiind un caz particular.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##166#
05B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (AND)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##167#
06B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR' (BUFFER)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##168#
11B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (and)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##169#
12B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##170#
13B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR' (BUFFER)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##171#
15B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' (NAND)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##172#
16B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##173#
17B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##174#
18B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##175#
19B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##176#
01B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 8 rezistoare chimice neinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/75Ω => R = 8 * 75Ω = 600Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##177#
02B31J/ O sarcina artificiala de 50 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 8 rezistoare chimice neinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/50Ω => R = 8 * 50Ω = 400Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##178#
03B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 6 rezistoare chimice neinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 6/75Ω => R = 6 * 75Ω = 450Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##179#
04B31J/ O sarcina artificiala de 50 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 6 rezistoare chimice neinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 6/50Ω => R = 6 * 50Ω = 300Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##180#
09B31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele inductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele rezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele intregului circuit?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC sunt intotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.
Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiind inseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iar rezultanta Ub = Ur = 50V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##181#
22B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestora daca rezistenta potentiometrului 'rp' creste?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca rp creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp creste, U2 scade iar U1 creste, fiindca U1+U2=U, constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##182#
23B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestora daca rezistenta potentiometrului 'rp' scade?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca rp scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp scade, U2 creste, iar U1 scade, fiindca U1+U2=U, constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##183#
24B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestora daca rezistenta fixa 'r' scade?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca r scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r scade, U1 creste, iar U2 scade, fiindca U1+U2=U, constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##184#
25B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestora daca rezistenta fixa 'r' creste?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca r creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r creste, U1 scade, iar U2 creste, fiindca U1+U2=U, constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##185#
26B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##186#
27B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Figura e complicata doar pentru ochi, nu in sine. Daca o sa consideram firele mai 'elastice', sau notam cu A si B terminalele condensatorilor in functie de numele bornei la care sunt legate, o sa observam ca de fapt toti condensatorii sunt legati in paralel intre bornele A si B.
Astfel capacitatea totala este 5 * 10pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##187#
28B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##188#
29B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##189#
30B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Condensatoarele de sus, 4 bucati, sunt in paralel, capacitatea lor totala este 4 * 25pF = 100 pF.
Condensatorul rezultat, de 100pF este inseriat cu cel de 100pF din figura, deci capacitatea echivalenta este de 50pF.
Condensatorul rezultat astfel din compunere, se afla intre bornele A si B, in paralel cu condensatorul de 50pF din dreapta figurii, si el tot intre A si B este conectat.
50pF || 50pF = 100pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##190#
31B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca ne uitam atent, observam 'pacaleala' - schema este foarte simpla de fapt: toti condensatorii sunt de fapt in paralel. Capacitatea totala este suma capacitatilor, CAB = 5 * 20pF = 100pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##191#
01A32/ Analizand dispozitivul din figura se deduce ca acesta este un filtru RC de tip:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu cresterea frecventei scade impedanta cu care esta scurtcircuitata intrarea Ui la masa: Z = R + XC = R + (1 / 2 * π * C), la limita avem Z = R; Cu scaderea frecventei Z catre masa creste, la f=0 avand Z = infinit.
Observam ca tensiunea Uo de iesire are amplitudinea invers proportionala cu frecventa, deci filtrul se comporta ca un filtru trece-jos.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##192#
02A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece banda?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propria fecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere a sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecere individuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarte apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau ambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deci primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestem frecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prin bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobine si greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##193#
03A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece sus?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propria fecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere a sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecere individuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarte apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau ambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deci primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestem frecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prin bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobine si greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##194#
04A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece jos?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propria fecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere a sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecere individuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarte apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau ambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deci primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestem frecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prin bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobine si greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##195#
05A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru opreste banda?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propria fecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere a sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecere individuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarte apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau ambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deci primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestem frecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prin bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobine si greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##196#
06B32/ Caracteristica de frecventa de transfer din figura este specifica filtrului:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Observam ca intre f1 si f2 caracteristica filtrului este de a 'taia' puternic din amplitudinea semnalelor ce trec prin filtru, in timp ce in afara benzii f1-f2 amplitudinea semnalelor ce trec este lasata mare(un filtru real atenueaza si acolo, dar nu mult). Acest filtru se numeste filtru opreste banda, pentru banda f1-f2
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##197#
14B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit la frecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 250Ω*f1/f2 = 125Ω
XL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL = 250Ω*f2/f1 = 500Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 500Ω-125Ω = 375Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##198#
15B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit la frecventa de 500Hz si ce caracter va avea reactanta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 250Ω*f1/f2 = 500Ω
XL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL = 250Ω*f2/f1 = 125Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 125Ω-500Ω = -375Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##199#
16B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit la frecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)
Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 500Ω*f1/f2 = 250Ω
XL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL = 500Ω*f2/f1 = 1000Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 1000Ω-250Ω = 750Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##200#
17B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit la frecventa de 500Hz si ce caracter va avea reactanta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)
Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 500Ω*f1/f2 = 1000Ω
XL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL = 500Ω*f2/f1 = 250Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 250Ω-1000Ω = -750Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##201#
25B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=280kHz. Cat este factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 280kHz = 25
Qs = 25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##202#
26B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=140kHz. Cat este factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 140kHz = 50
Qs = 50
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##203#
27B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=70kHz. Cat este factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 70kHz = 100
Qs = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##204#
01B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=30µF/350V, C2=30µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curenti mari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sau chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de zeci de µF, ne intareste afirmatia ca e vorba de curent mic.
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##205#
02B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=3000µF/35V, C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curenti mari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sau chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de mii de µF, ar putea sa ne pacaleasca sa spunem 'curent mare', insa avand condensatorii netezind pulsatiile unui redresor, daca avem curent mare, vom avea si brum mare - 3000µF nu sunt suficienti, decat pentru durate foarte scurte, fiidca C2 se umple foarte greu prin rezistenta de limitare R.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##206#
03B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=500Ω/30 W, C1=300µF/350V, C2=300µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/500 = 244mA. Personal as propune 'tensiune mare si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' = 'semnal mic', 250mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristici de semnal. 250mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##207#
04B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=300Ω/30 W, C1=3000µF/35V, C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/300 = 316mA. Personal as propune 'tensiune mica si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' = 'semnal mic', 300mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristici de semnal. 300mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##208#
06B33/ Circuitul de mai jos reprezinta un:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Dioda Zenner din baza, polarizata invers prin rezistorul R(care asigura si o limitare a curentului prin dioda), forteaza o tensiune UZ pe baza tranzistorului. Tensiunea din aval - cea stabilizata, va fi UZ + 0.6V in cazul Tz cu Si; Aceasta este doar o explicatie cat de cat intuitiva a functionarii. Schema e doar foarte simpla, nu si extraordinar de performanta, insa la curenti mici merge acceptabil.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##209#
07B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##210#
08B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##211#
09B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##212#
10B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##213#
11B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.
Rs=4Ω
(rezolvare: YO6FNF, Brasov, 2008)
##214#
12B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.
Rs=2Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##215#
13B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.
Rs=8Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##216#
14B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.
Rs=16Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##217#
15B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 1A = 4Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 4Ω = 4A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##218#
16B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 2A = 2Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 2Ω = 8A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##219#
17B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.5A = 8Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 8Ω = 2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##220#
18B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.25A = 16Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 16Ω = 1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##221#
04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa A. In acest caz in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Clasa A are distorsiunile cele mai mici. Punctul static de functionare determina clasa de functionare, iar pentru clasa A, PSF se afla pe mijlocul segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia de semnal se intampla pentru ambele semialternante ale semnalului de intrare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##222#
05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa AB. In acest caz in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Amplificatoarele clasa AB se construiesc clasic in montaj push-pull, cu doua elemente active, aceeasi schema ca la clasa B. Diferenta intre clasa B si clasa AB este ca in timp ce la clasa B curentul de bias(prepolarizare) este 0, in clasa AB exista un curent de bias.
Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada, exact ca la clasa B, insa la recompunerea semialternantelor amplificate separat de fiecare dintre cele 2 elemente active nu mai apar 'neracordarile' specifice clasei B, iar astfel semnalul este mai curat, fara alte armonici si zgomot generat de amplificator.
Randamentul amplificatorul clasa AB este mult mai mare decat al celui in clasa A, si putin mai slab decat al celui in clasa B.
Punctul static de functionare determina clasa de functionare, iar pentru clasa AB, PSF se afla in partea inferioara a segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia de semnal se intampla in zona liniara a pantei, pentru semialternanta amplificata.
Pentru clasa B, PSF se afla in 0-origine, astfel incat are excursie si pe zona de inceput, neliniara a pantei.
Acest curent de bias al clasei AB, respectiv situarea PSF in alt punct decat 0, forteaza un curent si prin circuitul de colector/anodic a elementelor active finale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##223#
06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa B. In acest caz in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##224#
07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa C. In acest caz in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Clasa C este mai zgomotoasa dar mai eficienta energetic decat clasa B, amplificand puternic doar varfurile semnalului de intrare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##225#
01B35/ Schema electrica din figura alaturata reprezinta:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Sistemul este un redresor monoalternanta cu filtraj capacitiv, cu valori calculate pentru radiofrecventa. Dioda(dioda cu contact punctiform, de detectie) redreseaza semialternantele pozitive, iar condensatorul se descarca prin rezistorul catre masa. Deoarece C si R sunt calculate cu τ corespunzator, codensatorul nu se poate descarca repede, si urmareste anvelopa purtatoarei, care este chiar semnalul de audiofrecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##226#
02B36/ Ce conditii sunt necesare pentru ca un oscilator LC cu reactie sa functioneze?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Conditia de amorsare si intretinere a oscilatiilor este conditia Barkhausen, care spune ca daca avem o reactie pozitiva in 0° sau 360° cu un castig supraunitar, oscilatiile sunt intretinute.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##227#
03A36J/ Colpitts si Clapp sunt tipuri de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##228#
04A36J/ Vackar si Clapp sunt tipuri de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##229#
05A36J/ Hartley si Clapp sunt tipuri de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##230#
06A36J/ Colpitts si Hartley sunt tipuri de:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##231#
01A41/ Analizati schema alaturata. Precizati ce fel de receptor reprezinta:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avem o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem un singur mixer care amesteca semnalul receptionat cu semnalul generat de VFO, generand frecventa intermediara care intra in AFI - amplificatorul de frecventa intermediara.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##232#
02B41J/ Un receptor pentru SSB contine numai doua oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil sa fie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca este receptor de SSB si are 2 oscilatoare, unul este obligatoriu BFO - beat frequency oscillator - care injecteaza semnal in demodulator; mai ramane un oscilator local pentru un mixer - deci avem o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem o sigura frecventa intermediara.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##233#
03B41J/ Un receptor pentru SSB contine trei oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil sa fie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Din cauza ca avem SSB, unul din oscilatoare este BFO(Beat Frequency Oscillator) care isi injecteaza semnalul in demodulator. Mai raman 2 oscilatoare, care cel mai probabil duc 2 mixere. In acest caz avem dubla schimbare de frecventa, adica superheterodina.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##234#
04A41K/ Ce tip de receptor este posibil sa nu contina oscilatoare?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Fara oscilatoare, avem un receptor fara frecvente intermediare, si alte conversii. Este un receptor de tip 'direct', cu sau fara etaje de amplificare RF, filtre, si amplificare audio(sau fara.)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##235#
05A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentru semnale MA?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cel mai simplu receptor de MA contine doar antena, detectorul si castile, fara niciun oscilator.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##236#
06A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentru semnale telegrafice?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La receptia CW receptionam o purtatoare RF activa in ritmul semnalului telegrafic. Trebuie sa avem minim un BFO - Beat Frequency Oscillator, ca prin mixarea celor doua semnale(receptionata si de la BFO) sa selectam produsul care intra in zona frecventelor audio si avem un receptor CW primitiv.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##237#
07A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentru semnale SSB?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Clasic, la demodularea SSB, avem nevoie de un BFO, care injecteaza semnal in detector. Dar mai nou am putea raspunde: niciunul, punem un DSP si demodulam digital(desigur, nu asta e raspunsul asteptat de ANCOM).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##238#
01B42/ Receptorul a carei schema bloc este prezentata mai jos este destinat receptiei semnalelor:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Receptorul functioneaza nativ pentru CW si SSB. Deoarece AM are 2 benzi laterale cu aceeasi informatie + purtatoare fara informatie, un receptor de SSB poate receptiona cu succes una din cele 2 benzi laterale ale emisiunii AM. Deci AM, SSB, CW
Observam ca putem decupla BFO, deci putem deduce ca in principiu(depinde de demodulator) radioul poate receptiona si AM, fara sa foloseasca trucul SSB explicat mai sus.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##239#
02A42J/ Ce fel de receptor reprezinta schema bloc din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avem 2 blocuri care ne evidentiaza urmatoarele: MIX+VFO ca avem o singura schimbare de frecventa(heterodinare), si DP+BFO ca avem un receptor de SSB, AM si CW. In concluzie, 'Un receptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.' este raspunsul corect.
dubla schimbare de frecventa sugerata de un alt raspuns este incorecta, deoarece avem un singur mixer, receptor cu amplificare directa nu este, deoarece un receptor cu amplificare directa nu are conversie de frecventa(mixer), si conversie directa nu este fiindca detectorul nu este primul etaj dupa antena.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##240#
03B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnul de antena de receptie si difuzorul ne arata ca avem un receptor(pe scurt, RX). Pe intrarea de antena, trebuie sa avem un amplificator de semnal mic, de radiofrecventa.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##241#
04B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Blocul nemarcat este mixerul care produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de oscilatorul local VFO.(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, ca sa avem si acord pe frecventa)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##242#
05B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de oscilatorul local VFO(blocul nemarcat).(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, ca sa avem si acord pe frecventa)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##243#
06B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de oscilatorul local VFO. FI(frecventa intermediara) intra in AFI - Amplificatorul de FI - blocul nemarcat.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##244#
07B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare de frecventa, pentru CW si SSB. DP - Detector de Produs.Blocul nemarcat este BFO - Beat Frequency Oscillator. BFO genereaza un semnal apropiat ca frecventa de semnalul de demodulat, pentru a avea si o componenta audio. Bataile sunt un proces fizic, de interferenta a unor semnale apropiate ca frecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##245#
08B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Dupa detector, avem semnal de audiofrecventa(frecvente joase, putere foarte mica) si pana la difuzor avem nevoie de un amplificator de audiofrecventa(frecvente joase, putere medie)
(rezolvare: yo6own, 2007)
##246#
09B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avem schema unui receptor pentru SSB/CW - lipseste detectorul de produs.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##247#
03B51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de emitator cu translare de frecventa?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##248#
01B52/ Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avem o schema care incepe cu microfon, si se termina cu antena - un emitator. Automat se descalifica doua raspunsuri propuse: Nu avem oscilator PLL si nici un repetor.
Incepem sa identificam blocurile din schema:
AJF - amplificator de joasa frecventa - amplifica semnalul microfonului.
OSC - probabil oscilatorul care genereaza puratoarea sau similar
BUFF - Buffer, etaj de amplificare in putere(nu la nivel de putere de emisie), cu rol mai ales de separatie, intare Hi-Z pentru a nu incarca etajul din amonte, pentru a nu deforma forma semnalului. Nu introduce modificari in frecventa.
AP - amplificator de Putere, inainte de antena, este amplificatorul de radiofrecventa, amplificatorul de emisie. Nu introduce modificari in frecventa.
Modulul 'x12' este un modul care multiplica frecventa de 12 ori, '*12'. Acest modul ne indica un emitator cu multiplicare de frecventa. Nu imi dau seama cum se face modulatia de frecventa F3E, cum raspunsul sugereaza.
Nu avem un emitator cu translatatea frecventei, deoarece translatarea de frecventa se face prin mixare cu freventa unui OL, si ne lipsesc din schema ambele.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##249#
02B52/Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
ARF - amplificator de radiofrecventa, ne indica ca OSC genereaza direct semnal in banda de emisie. Deoarece nu avem un modulator, dar observam un intrerupator care comanda ceva la OSC, deducem ca informatia introdusa in sistem este telegrafie sau informatie digitala. AP este emplificatorul de putere pentru emisie, dar nu ne mai spune nimic in plus.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##250#
02B53J/ Ce se intelege prin VXO in limbajul curent al radioamatorilor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Variable Xtall Oscillator.
(rezolvare: YO6OWN, Basov, 2008)
##251#
03B53J/ Ce se intelege prin VFX in limbajul curent al radioamatorilor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
VFX in Tehnium
VFX = oscilator cu frecventa variabila cu stabilizare controlata prin cristal
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2013)
##252#
04B53J/ Ce se intelege prin XO in limbajul curent al radioamatorilor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Xtal Oscillator = Crystall Oscillator - Oscilator cu cuart
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##253#
05B53J/ Ce se intelege prin VFO in limbajul curent al radioamatorilor?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Variable Frequency Oscillator - Oscilator cu frecventa variabila. In circuitul LC al oscilatorului de acord al frecventei, de obicei capacitatea e variabila mecanic, cu butonul de acord. Se poate si magnetic, prin introducerea unui miez de ferita intr-o bobina. In cazul unui VFO pe post de modulator FM, capacitatea din LC este realizata cu dioda varicap.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##254#
06B53L/ Ce tip de emisiune produce un emitator de telefonie daca pentru formarea semnalului foloseste un modulator echilibrat urmat de un filtru cu banda de 2,5kHz?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Modulatorul echilibrat produce DSB(double sided band) - modulatie AM, cu doua benzi laterale identice, cu purtatoare suprimata. Ca sa treaca de filtru si sa ramana DSB, trebuie filtru de banda larga, fiindca benzile laterale sunt suficient de distantate. in cazul nostru, filtrul de 2.5kHz este de banda ingusta, astfel incat poate trece de el o singura banda laterala, deci din DSB/BLD ramane doar SSB/BLU(single sided band/banda laterala unica)
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##255#
07B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei de frecventa?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Montajul clasic este cu dioda varicap(adica reactanta controlata XC) pusa in circuitul LC a unui oscilator.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##256#
08B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei de faza?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##257#
09B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei unghiulare?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##258#
10B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dubla banda laterala?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare a modulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem obtine SSB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##259#
11B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu banda laterala unica?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca vorbim de modulatii, e vorba de RF si excludem din start raspunsul cu amplificator audio. Modulatoarele cu reactanta controlata se folosesc la modulatoarele FM. Un modulator echilibrat, urmat de filtrul de banda ingusta, poate fi folosit pt generarea SSB.(BLU pe romaneste)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##260#
12B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu banda laterala unica?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare a modulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem obtine SSB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##261#
13B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dubla banda laterala?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare a modulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem obtine SSB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##262#
14B53/ Ce este un modulator echilibrat?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare a modulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem obtine SSB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##263#
01B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 20 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 20V * 20V / 50Ω = 8W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##264#
02B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 30 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 50Ω = 18W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##265#
03B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 30 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 75Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 75Ω = 12W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##266#
04B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 50 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 50V * 50V / 50Ω = 50W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##267#
05B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 150 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 75Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 150V * 150V / 75Ω = 300W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##268#
06B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 10 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
P=U*I=U2/R = 10V * 10V / 50Ω = 2W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##269#
01B61/ Una din figurile de mai jos reprezinta antena dipol indoit. Precizati care:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Din punct de vedere radio, nu se comporta ca indoitura un element radiant care are un unghi de frangere mai mare de 120 ° Orice e mai obtuz de atat se comporta in practica la fel ca un element drept. Figura 1 este un dipol simplu, figura 2 este un dipol indoit, figura 3 nu este o antena standard(daca are capetele indoite, nu e dipol indoit). Dipol indoit = eng. Folded dipole.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##270#
02B61/ Precizati care din figurile de mai jos poate reprezenta antena verticala in sfert de unda (Ground Plane).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Figura 2 e in mod clar, antena dipol.
Figura 1 este un Ground plane cu 4 contragreutati, desi schema nu este suficient de tri-dimensionala, iar problema nu precizeaza planul vertical sau orizontal in care este prezentata imaginea 2D
Figura 3 ar putea fi, la limita, un Ground Plane cu o singura contragreutate, la 90°
Dintre figura 1 si figura 3 castiga figura 1, fiind un Ground Plane clasic, cu mentiunea generala ca figurile ar putea fi mai sugestive.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##271#
03B61/ Se considera un dipol in semiunda alimentat la frecventa de rezonanta. Care dintre cele trei figuri alaturate reprezinta distributiile de curent si tensiune in aceasta antena?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
La o antena dipol intilnim ventre de curent I (puncte cu intensitate maxima) si noduri de tensiune U (puncte de tensiune minime).
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##272#
04B61/ Cate elemente active contine o antena Yagi cu 5 elemente?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Avem reflectorul(pasiv), rezonatorul(activ), si 3 elemente directoare pasive.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##273#
05B61J/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca radialele vor fi inclinate in jos?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##274#
06B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt inclinate in jos la 45 de grade?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
'inclinate in jos la 45 de grade' din textul problemei, este 135° fata de verticala, in notatia de mai jos
Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutati este de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea ce permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##275#
11B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt intr-un plan perpendicular pe radiator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##276#
12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena 'Ground plane' (in λ/4) se realizeaza cu radialele inclinate in jos?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutati este de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea ce permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##277#
13B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin, a unei antene dipol orizontal in λ/2 instalat la o inaltime fata de sol mai mare de λ/2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##278#
01A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Long Yagi'. Precizati care:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca vorbim de antena Yagi, indiferent de varianta, diagrama arata cu un lob pronuntat catre inainte si un lob foarte atenuat catre inapoi. Lobii laterali sunt nesemnificativi, incat de multe ori nu se mai reprezinta.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##279#
02A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Dipol simplu in λ/2'. Precizati care:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spate este 1.
Diagrama 1 este diagrama unei antene cu raport fata/spate supraunitar - lobul frontal este mult pronuntat, avem de-a face cu diagrama in plan orizontal al unei antene de tip beam
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/2
Diagrama 3, daca este o diagrama in plan orizontal, este diagrame unei antene cu 2 directii predominante de propagare - antena usor directiva, cu cativa lobi mici laterali, insa raportul fata/spate este supraunitar asa ca sigur nu este diagrama unui dipol.
Daca diagrama 3 ar fi o diagrama in plan vertical - nu este, fiindca se vede linia orizontala, si problema ar fi ambigua - atunci ar putea fi diagrama de radiatie a unui dipol aflat la o distanta mica de sol sau de planul de masa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##280#
03A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei denumita in mod obisnuit 'Beam'. Precizati care:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza unda emisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica de radiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia de radiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.
Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de 'surda' este catre spate.
Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##281#
04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai probabil diagrama de radiatie a antenei fir lung (Long Wire)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##282#
05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie in plan orizontal a antenei verticale in λ/4?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##283#
06B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei denumita in mod obisnuit 'Beam'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza unda emisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica de radiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia de radiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.
Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de 'surda' este catre spate.
Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##284#
09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezinta diagrama de radiatie in plan orizontal a unui dipol montat orizontal?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spate este 1.
Diagrama 1 se potriveste descrierii
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/4. Nu are directivitate clara
Diagrama 3, este o antena directiva, cu raport fata/spate diferit de 1.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##285#
11B62/ Comparata cu un dipol λ/2, o antena directiva aduce un spor de semnal de doua puncte pe scara Smetrului. Cat este castigul sau raportat la dipolul λ/2?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In teorie(repet in teorie, fiindca in practica nu e asa), un punct de S-metru = 6dB. Deci castigul de 2 puncte S ale antenei directive sunt 12 dB
In practica, fabricantii implementeaza 1 punct S = 4dB, 5dB, 6dB, si cel mai des S-metrul este neliniar.
Pentru mai multa distractie, vezi link
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##286#
12B62M/. Un emitator cu puterea la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G= 6dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de numai 3dBd sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.
Cu antena de 6dBd = castig 4x, emitatorul se va auzi ca un emitator de 50W*4=200W care foloseste pe post de antena un dipol.
Cu antena de 3dBd = castig 2x, si la receptor sa se auda ca un 200W, trebuie ca emitatorul sa aiba 100W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##287#
13B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=13 dBi. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului cu care folosind o antena cu un castig de 3dBi, sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
dBi = decibel, castig luand ca referinta radiatorul izotrop.
Doar cu antena de 3dBi emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 10dB fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in receptor.
10dB = 10lg1010 = castig 10x, 50W * 10 = 500W
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##288#
14B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=10dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 4dBd sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.
Doar cu antena de 4dBd emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 6dB fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##289#
15B62M/ Un emitator cu putere la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G=9dB. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 3dB sa se asigure acelas camp radioelectric la receptie?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In noua situatie, cu antena de 3dBd emitatorul trebuie sa mai aiba 6dB castig fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##290#
17A62/ Printre caracteristicile unor antene este si 'raportul fata/spate'. Cum se defineste acesta?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Pe diagrama de radiatie, raportul fata/spate este aria lobului principal / aria lobului catre directia opusa.
Raspunsul cu directori/reflectori e incorect, deoarece se induce imaginea unei antene Yagi, insa orice antena are lobi si raport fata/spate.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##291#
01B63/ Daca ΔL si ΔC sunt elemente 'distribuite', ce reprezinta circuitul din figura?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Elemente de circuit distribuite - un fir putem sa-l consideram o inseriere de micro-inductante ΔL infinit de mici, infinit de multe si care echivaleaza o bucata de fir infinit de scurta. Pentru calcule se foloseste un nr foarte mare, nu infinit
La fel, capacitatea intre 2 fire putem sa-l consideram o capacitate constituita dintr-o infinitate(sau f. multe) capacitati in paralel, pentru fiecare segment de fir, infinit de scurt.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##292#
04B63J/ O antena la rezonanta si cu impedanta la borne de 300Ω, este cuplata direct cu un fider fara pierderi, a carui impedanta caracteristica este de 75Ω. Ce raport de unda stationara se obtine pe fider?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
In cazul nostru, SWR = 300/75 = 4
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)
##293#
05B63J/ La un fider cu impedanta caracteristica de 75Ω este conectata o sarcina artificiala de 50Ω. Cat este raportul de unda stationara pe fider?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
In cazul nostru, SWR = 75/50 = 1.5
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)
##294#
10B63/ Pe toata lungimea unui fider fara pierderi si fara neregularitati:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##295#
11B63/ Doua reflectometre absolut identice sunt montate unul la capatul dinspre antena, celalalt la capatul dinspre emitator al unui fider coaxial care nu are neomogenitati, dar are pierderi care nu pot fi neglijate. Daca reflectometrul din spre antena arata SWR=2 ce valoare poate indica cel din spre emitator?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##296#
12B63/ Impedanta caracteristica a unei linii de transmisiune (a unui fider) pentru o frecventa data este:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##297#
13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de unde stationare SWR=2.Este posibil sa se imbunatateasca raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator se intercaleaza un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
Ducand rationamentul mai departe in cazul nostru, vedem ca SWR este dat de impedanta caracteristica a cablului si de impedanta sarcinii, asa ca orice am pune la intrarea fiderului, transmatch sau orice altceva, SWR ramane neschimbat
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)
##298#
14B63L/ Un reflectometru de buna calitate montat la iesirea unui emitator, indica in functionare o putere in unda directa de 150 W si o putere in unda reflectata de 25 W. Care este puterea utila care se debiteaza la intrarea in fider?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##299#
18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=50Ω este terminat pe o sarcina rezistiva Zs=25Ω. Cat este raportul de unde stationare pe cablu in conditiile date?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
In cazul nostru, SWR = 50/25 = 2
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)
##300#
21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au gasit: intr-un punct de tensiune maxima Umax=100V, iar in punctul de tensiune minima cel mai apropiat Umin=50V. Cat este raportul de unde stationare (SWR) in zona controlata?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##301#
22A63M/ Daca scade frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plus vezi modelul liniei de transmisie) - la scaderea frecventei creste Xc = 1/ωC, scazand astfel pierderile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##302#
23A63M/ Daca se creste frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plus vezi modelul liniei de transmisie) - la cresterea frecventei scade Xc = 1/ωC, crescand astfel pierderile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##303#
01B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de tacere'.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zona de tacere este zona unde nu ajung unde radio de la emitator, este zona in care, daca am avea un receptor nu am putea auzi emitatorul.
Zona 1 este acoperita prin unde de suprafata - unde directe.
Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.
Deoarece la o frecventa data, exista un unghi critic sub care undele nu se mai reflecta pe ionosfera ci strapung ionosfera si se pierd in spatiu, avem si o zona, imediat dupa zona acoperita cu unde de suprafata(zona1) neacoperita de unde reflectate. Aceasta este zona 2, a carei marime variaza cu frecventa si cu structura la acel moment al ionosferei.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##304#
02B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de unda directa'.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zona de unda directa este zona in care undele se propaga fara reflexii pe ionosfera. Undele ajung la receptor prin propagare in linie dreapta daca nu sunt obstacole intre emitator si receptor, si prin difractie, cand undele ocolesc unele obstacole si se propaga si dincolo de orizont. Difractia este diferita in functie de frecventa. Undele ultrascurte si de frecventa foarte inalta(VHF, UHF, SHF) se propaga aproximativ in acelasi fel ca lumina.
Zona 1 este zona de unda directa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##305#
03B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de propagare prin salt (skip)'.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##306#
04B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este zona denumita in mod obisnuit 'de noapte' pentru banda de 80m.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Noaptea, startul D al ionosferei, raspunzator de propagarea in 3.5-3.7 MHz - banda de 80m, ionizat de soare in timpul zilei, se linisteste, dar ramane ionizat si favorizeaza QSO-uri la distante mari.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##307#
08B70K/ In care dintre benzile de amator mentionate mai jos este probabilitatea mai mare de aparitie a propagarii prin 'E sporadic'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##308#
13B70L/ Ce tipuri de emisiuni sunt afectate cel mai mult de fadingul selectiv?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##309#
14B70L/ In functie de largimea de banda ocupata a semnalului transmis, in care caz efectul fadingului selectiv este mai pronuntat?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##310#
17B70M/ Care este cauza cea mai probabila a aparitiei aurorei Boreale?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Aurora apare atunci cand micro-particulele de foarte mare viteza ejectate din Soare in directia Pamantului sunt captate de campurile magnetice foarte intense de la poli, traiectoria lor modificata, si aunci ele intra in atmosfera polara cu o viteza foarte mare, ionizeaza aerul, eliberand energie inclusiv in spectrul vizual(luminile aurorei).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##311#
18B70M/ In ce directie trebuie indreptata o antena directiva situata in hemisfera nordica pentru a utiliza optim propagarea pe aurora?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Antena trebuie indreptata spre aurora. Cum din YO, aurora este spre N, spre Nord trebuie indreptata. Catre S,E,V nu avem nicio aurora.
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##312#
19B70M/ Unde anume in ionosfera este situata aurora Boreala?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
##313#
20B70M/ Care dintre modurile de lucru enumerate mai jos sunt cele mai potrivite in conditiile propagarii pe aurora?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Aurora este un mediu de propagare ostil, putem sa o comparam cu reflexia luminii pe o oglinda convexa cu suprafata care se valureste continuu. CW - prezenta sau absenta luminii, este cea mai simpla codificare a informatiei, iar varianta QRSSS(CW foarte lent) este cea mai imuna la perturbatii. Modulatiile vocale SSB, DSB, FM nu fac fata, PM e foarte probabil sa fie afectat, iar RTTY, un mod digital, probabil ar merge, la viteza foarte scazuta, si cu multe erori.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##314#
21B70N/ Cum se explica faptul ca 'orizontul radio' depaseste orizontul geometric?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
'curbarea traseului undelor radio' si 'efectul de creasta in VHF, UHF' sunt niste efecte mai mult constatate si mai putin explicate.
Eu vad 2 cauze pentreu aceste efecte: 1) Efectul de 'near-field propagation', unda electromagnetica se deplaseaza cu precadere in zona din apropiere a unui conductor si ii urmeaza traseul - ex. linii de transmisiune, ghidurile de unda in microunde, conductoare oarecare in zona 13MHz, si solul, in cazul problemei noastre - solul conduce si este si GND. 2) Efectul termic al straturilor de aer, care genereaza interfete cu parametri ε diferiti si forteaza o curbare a traiectoriei undei. Este mai pregnant in UHF, dar nu se compara nici pe departe cu reflexiile pe ionosfera.
Am gasit o dizertatie mai completa despre asta 'Bent Radio' pe www.eham.net .
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##315#
22B70N/ Aproximativ cu ce procent creste orizontul radio fata de orizontul geometric?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Putin. 15% e cel mai obisnuit caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##316#
23B70/ Aproximativ la ce distanta este limitata in mod obisnuit propagarea in VHF?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
In mod obisnuit, propagarea VHF este limitata la linia orizontului, la cateva zeci de km. Cateva sute de km sunt accesibile in mod curent radioamatorilor cu echipamente performante, antene in locatii bine amplasate, si cu experienta in DX.
QSO-uri transatlantice(4000km+) au existat destule, dar intrebarea accentueaza 'in mod obisnuit' - media aritmetica a numarului de tari confirmate de membrii YO DX Club, la categoria 'confirmate 144MHz' este aproximativ 35, si daca numaram cele mai apropiate 28 entitati/tari din jurul YO, ne incadram lejer intr-un cerc cu raza de 1000 de km, si observam ca un cerc cu raza de 2000km contine cu mult peste 28 de tari.
Eu am calculat interpretand in felul meu termenul 'in mod obisnuit' din enunt, si alte interpretari ar putea fi valabile si argumentabile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##317#
24B70/ Care dintre fenomenele de propagare este cauza cea mai probabila, daca un semnal VHF este receptionat la o distanta mai mare de 1000km?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Prin eliminare:
MUF(Maximum Usable Frequency) pentru stratul D este 3.5 - 7MHz, VHF trece prin stratul D
Difractia de creasta este responsabila de propagarea 'peste deal', nu 1000km.
Rotatia Faraday se refera la schimbarea unghiului de polarizare a undei radio prin rotire.
Si asa mai ramane ducting tropo, care intr-adevar e un proces responsabil pentru propagarea VHF la mare distanta.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##318#
02B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 1 ppm = 1 parte-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 1 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##319#
03B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 10 / 106 = 109Hz / 106 = 1000 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 1000Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##320#
04B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 10MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 10 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##321#
05B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 10MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 1 ppm = o parte-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 1 / 106 = 107Hz / 106 = 10 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 10Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##322#
06B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 30MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 30MHz este 30MHz * 10 / 106 = 3* 108Hz / 106 = 300 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 300Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##323#
07B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 20MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 10 / 106 = 2* 108Hz / 106 = 200 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 200Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##324#
08B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 20MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 5ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 5 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##325#
09B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 5ppm (parti per milion)? (se neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 5 / 106 = 5* 108Hz / 106 = 500 Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##326#
10B81J/ Se stie ca prin regulament (art.10) toleranta maxima de frecventa permisa este de 0,05%.Exprimati aceasta valoare in ppm.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
0.05% = 0.0005 = 0.000500 = 500ppm
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##327#
02B82J/ Ce fel de semnal produce un generator de tip 'marker de frecventa'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Markerul e ca o baliza, produce un semnal de frecventa fixa, foarte stabila.
Semnalul vobulat este un semnal cu frecventa variabila, zgomotul alb este un zgomot distribuit egal in toata banda, la TV l-am numi 'purici'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##328#
03B82J/ La ce foloseste un generator de tip 'marker de frecventa'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Un generator 'marker de frecventa' se foloseste pentru etalonari si reglaje. De ex: O radio-baliza care emite in CW lent(semnal de banda f. ingusta) pe o frecventa cunoscuta, poate fi folosita pt reglarea receptoarelor. In loc de baliza putem folosi un generator local de frecventa foarte stabila, pt calibrarea receporului. Vobuloscopul foloseste markeri, care apar ca niste puncte pe tubul catodic, cu ajutorul lor se citeste caracteristica unui filtru, de ex.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##329#
04B82J/ Ce alta denumire mai folosesc radioamatorii pentru generatorul de tip 'marker de frecventa'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Nu ne legam de denumirea folosita de radioamatori, fiindca asta depinde de limbaj, de unde a invatat, de la cine, si ce formatie profesionala are.
Ne legam de concepte: 'markerul de frecventa' este un dsipozitiv/montaj/functie hardware care genereaza un semnal cu frecventa precis cunoscuta si mentinuta.
Generatorul de zgomot alb, generand zgomot in toata banda, nu are o frecventa fixa, nu se incadreaza.
Generatorul vobulat, genereaza un semnal, care isi modifica frecventa astfel incat 'matura' o portiune de banda(eng. 'sweep') si apoi revine la frecventa initiala. Simplist, generatorul vobulat este un modulator MF, pentru care semnalul modulat este un dinte de ferastrau.
Calibratorul cu cuart este un generator tip 'marker de frecventa', cuartul asugurandu-i o stabilitate foarte buna a semnalului.
Scala digitala, este ceea ce-i spune si numele, o scala, nu un generator. Poate afisa frecventa sau altceva. Daca scala nu doar afiseaza, ci si determina frecventa de afisat, atunci avem un frecventmetru.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##330#
05B82K/ Ce este un dip-metru?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un oscilator LC de mica putere, cu un indicator. Cand dip-metrul este apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si se variaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la frecventa antenei(sau a altui circuit LC), sistemele sunt acordate, si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este sesizabil pe indicatorul analogic.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##331#
06B82K/ care este utilizarea principala (tipica) a dip-metrului?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un oscilator LC de mica putere, cu un indicator. Cand dip-metrul este apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si se variaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la frecventa antenei(sau a altui circuit LC), sistemele sunt acordate, si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este sesizabil pe indicatorul analogic.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##332#
01B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue un perturbator de RF 'de banda larga'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic. Bormasina, la care este specificat ca are defectiuni tipice generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007 )
##333#
02B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue un perturbator de RF 'de banda larga'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic. Aspiratorul la care este specificat ca are defectiuni tipice generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##334#
03B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constituie un perturbator de RF 'de banda larga'?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic. Uscatorul de par la care este specificat ca are defectiuni tipice generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##335#
05B91/ Ce gen de perturbatii este cel mai probabil (si caracteristic) daca intr-un receptor TV perturbatorul de RF patrunde direct in modulul de FI (calea comuna)?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Problema asta pare a fi problema pentru depanatorii de TV, trebuie sa cunosti cate ceva despre semnalul video-complex si macar schema bloc a receptorului TV.
FI = frecventa intermediara, iar cale comuna = sunet+imagine.
'Perturbatorul de RF' nefiind clar ce modulatie are, ce largime de banda, nu prea se poate raspunde. Las rezolvarea deschisa celor care cunosc bine tema.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##336#
09B91/ Ce se intelege prin 'Compatibilitate Electromagnetica'? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
CEM nu are nicio legatura cu vreo polarizare, deci se elimina din start 3 raspunsuri gresite. Compatibilitatea electromagnetica este situatia in care echipamentele in cauza nu genereaza perturbatii echipamentelor din jur, si pot functiona in parametri chiar daca 'incaseaza' un nivel moderat de perturbatii de la echipamentele din jur.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##337#
01B92/ O emisiune cu semnal pur sinusoidal:
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Semnalul pur sinusoidal, foarte corect si ne-perturbator in sinea lui, poate fi un element perturbator, depinde unde este generat si ce rezultate aduce. Ex.: Semnal sinusoidal de 50Hz produce brum. Semnal sinusoidal cu frecventa apropiata postului produce interferente.
De regula, orice semnal produce interferente, trebuie doar pus la locul potrivit.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##338#
02B93/ Care este prima masura pe care se recomanda sa o luati daca sunteti sesizat ca perturbati in vecinatate?
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Daca sunteti sesizat ca perturbat, nu auncati pisica peste gard! Poate fara sa vreti, perturbati si nu ati observat. Cooperati! In primul rand cereti celui care va sesizeaza sa va descrie cat de clar poate simptomele perturbatiei(va aude vocea, poate reproduce bucati de QSO, aude telegrafie, etc.). Va asigurati ca nu produceti perturbatii. Decuplarea echipamentelor de la retea nu rezolva, perturbatiile pot fi prin retea sau mai ales radio, si poate lucrati de pe acumulatori, si oricum veti dori sa lucrati in continuare de la retea. Daca insa oprirea totala a echipamentelor nu face sa dispara perturbatia, sunteti sigur ca ea nu provine de la echipamentele de radio.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##339#
Cat este valoarea tensiunii U?
(Contributor: Publicat in YO/HD Antena)
u = 18+6-12=12 v
(rezolvare: geny, sep 29 2007)
##340#
Ce fel de materiale se numesc conductoare? Materialele care au multi...
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Materialele care necesita energie mica sau zero pentru a pune un numar foarte mare de electroni in banda de conductie. Metale, in general. Si unele nemetale sunt conductoare. Exista si izolatoare care in anumite conditii particulare devin conductoare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##341#
Care este semnul folosit in electronica pentru curent?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
E de baza!.
(rezolvare: YO6OWN)
##342#
Cand spunem despre un corp ca este incarcat negativ?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
La echilibru de sarcina, un corp este neutru din punct de vedere electrostatic. Echilibrul se poate strica, si atunci corpul este incarcat negativ daca are un surplus de sarcini negative - electroni, sau incarcat pozitiv, cand are un deficit de sarcini negative. Sarcinile pozitive, protonii sunt in nucleu, si nu se pot misca, de aceea nu putem spune exces de protoni sau deficit de protoni.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##343#
Care este unitatea de masura pentru cantitatea de electricitate?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Coulomb.
(Cand faceam practica, unii erau pacalici si masurau si cu galeata sau alte recipiente)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##344#
Ce curent trece printr-o rezistenta de 2 ohmi care se alimenteaza la 6V?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
I=6V/2Ω=3A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##345#
Un microamper (1 µA) cati amperi face?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##346#
Cati milivolti(mV) sunt intr-un Volt?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##347#
Cati microvolti(µV) sunt intr-un Volt?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##348#
Cum se simbolizeaza multiplicatorul 106?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2003)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##349#
Cum se simbolizeaza submultiplicatorul 10-12?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##350#
Cum se simbolizeaza multiplicatorul 109?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##351#
Ce componenta electronica este simbolizata cu simbolul din figura?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##352#
Cum transformam V in µV?
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##353#
Ce este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##354#
Ce simbolizeaza figura de mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##355#
Ce simbolizeaza simbolul urmator?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Daca nu ai recunoscut simbolul clasic al bateriei - pila Leclanché, atunci degeaba explicam teoria aici. Sugerez demontarea unei baterii de 9V, pentru vederea pe viu a unei baterii; Bateriile sunt facute in general din inserierea unor elemente de baza(pile), in care fiecare pila e facuta din placuta anod - electrolit - placuta catod.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##356#
Care este curentul printr-o rezistenta R conectata la tensiunea U?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Se aplica legea lui Ohm.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##357#
Cum calculam puterea electrica?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Aceasta este o formula clasica. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fost atent.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##358#
Ce fel de materiale se folosesc la ecranarea campurilor electrice?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Se folosesc materiale bune conductoare(adica si supraconductoare, daca tine bugetul :-) , si nu numai)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##359#
Daca creste lungimea de unda a undelor electromagnetice, frecventa:
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
λ = c / f; Se vede ca λ si f sunt invers proportionale: creste &lambda, scade freventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##360#
Care este legatura dintre undele electromagnetice si undele radio?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Spectrul undelor electromagnetice contine spectrul undelor radio, spectru luminos, raze α γ raze cosmice
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##361#
Ce este frecventa?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
f=1/T - conform definitiei, numatul de perioade / s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##362#
Semnalele nesinusoidale pot fi periodice?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Periodic nu inseamna doar sinusoidal. Si semnalul de CK, digital, e periodic. Si semnalul in dinte de ferastrau de la deflexia orizontala a osciloscopului catodic, e periodic. Da, pot fi periodice.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##363#
Ce unitate de masura va avea reactanta capacitiva obtinuta cu formula Xc=1/2PI*f*C , daca frecventa este in Hz iar capacitatea in Farad?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Folosind unitatile de masura din S.I., fara multipli sau submultipli, avem rezultatul tot in S.I., adica in Ω - Ohm.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##364#
Care este tensiunea de prag in cazul unei diode cu siliciu?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
0.6V pentru Si, 0.2V pt Ge, 1.2V-1.7V pt LED-uri
(rezolvare: yo6own, 2007)
##365#
Cate jonctiuni are un tranzistor bipolar?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Doua: jonctiunea Baza-Emitor si jonctiunea Baza-Colector
(rezolvare: yo6own, 2007)
##366#
Un tranzistor npn este format din:
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Emitor si Colector - doua straturi de semiconductor de tip n, intre care se afla baza, un strat f. subtire de tip p care se foloseste la controlul fluxului de purtatori de sarcina intre E si C. Straturile E-B-C nu sunt asezate mecanic, ci formeaza un 'sandwich' npn, cu doua jonctiuni: EB si BC
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##367#
Considerand schema din figura, cu R1=20, R2=40, R3=60, R4=80, sa se calculeze rezistenta echivalenta intre punctele AB si CD.
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
R3 || (R1+R4+R2)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##368#
Ce tip de condensator este cel din figura?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##369#
Cati mA sunt in 3.2A?
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
1A = 1000mA, 3.2 * 1000 = 3200
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##370#
Cati kΩ sunt in 12 MΩ?
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
1 MΩ = 1000 kΩ
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##371#
Ce este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##372#
Ce este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Este simbolul din ORCAD - si nunai - al condensatorului polarizat
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##373#
Ce este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##374#
Ce dispozitiv este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##375#
Ce dispozitiv este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##376#
Ce dispozitiv este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##377#
Ce dispozitiv electronic este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##378#
Ce dispozitiv electronic este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##379#
Cu ce formula se calculeaza frecventa de rezonanta?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Lahore e un oras in Pakistan, Kelvin e legat de temperatura, Weitsch-Karnaugh e o metoda de minimizare a unui circuit digital.
Formula Thomson ne da frecventa de rezonanta a unui circuit (R)LC: f = 1/(2* π * √L * C)
(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##380#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-orange-maro
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Se incepe citirea de la inelul cel mai apropiat de capat: maro-orange-orange-auriu = 1 - 3 - 3 - 5% = 13 * 103 Ω 5% = 13KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##381#
Sa se transforme 12.3V in mV. Indicati rezultatul corect.
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
1V = 1000 mV. inmultim cu 1000 - 12300mV
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##382#
Se poate numi TENSIUNE o diferenta de potential masurata cu un voltmetrul pe terminalele unui rezistor?
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
E chiar definitia tensiunii: o diferenta de potential intre 2 puncte, nu conteaza daca sunt terminalele unui rezistor. Aplicand legea lui Ohm, putem afla curentul, dar voltmetrul masoara tensiunea.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##383#
De ce depinde rezistenta unui rezistor cu fir de metal nobil?
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Metal nobil sau ne-nobil, formula rezistentei este aceeasi: rezistenta este direct proportionala cu lungimea firului, direct proportionala cu rezistivitatea materialului, invers proportionala cu suprafata sectiunii firului.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##384#
Semiconductoarele sunt materiale prin care:
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Izolatoarele se opun trecerii curentului, metalele conduc mai bine decat semiconductoarele, insa semiconductoarele ofera posibilitatea de a CONTROLA trecerea curentului. Ca si conductibilitate, ele se situeaza intre izolatoare si metale, insa rolul lor nu este de a limita curentul, asta o facem cu rezistoare, ci de CONTROL.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##385#
Ce este simbolizat in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##386#
Ce se simbolizeaza in figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Optocuplorul este un ansamblu LED - Foto-tranzistor sau LED-optotriac, totul intr-o capsula. Se folosesc pentru transmiterea informatiei sau comenzii si in acelasi timp se face o separatie de tensiune mare intre doua sectiuni de schema.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##387#
Care din tranzistorii de mai jos sunt cu efect de camp?
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
Primii doi sunt TEC-MOS, ultimii doi sunt TEC-J
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##388#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-negru-galben-verde
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Verificati care inel este mai aproape de terminal, acela este primul. Rezistoarele zac aruncate in cutie, depinde cum le iei in mana. Argintiu sau auriu NU sunt primul inel in niciun caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##389#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-verde-orange-orange
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Verificati care inel este mai aproape de terminal, acela este primul. Rezistoarele zac aruncate in cutie, depinde cum le iei in mana. Argintiu sau auriu NU sunt primul inel in niciun caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##390#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-negru-albastru-orange
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Verificati care inel este mai aproape de terminal, acela este primul. Rezistoarele zac aruncate in cutie, depinde cum le iei in mana. Argintiu sau auriu NU sunt primul inel in niciun caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##391#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-rosu-orange-verde
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Verificati care inel este mai aproape de terminal, acela este primul. Rezistoarele zac aruncate in cutie, depinde cum le iei in mana. Argintiu sau auriu NU sunt primul inel in niciun caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##392#
Manualele de Fizica spun ca electronii circula de la (-) la (+); Electronistii considera 'curgerea' curentului de la (+) spre (-); Cine are dreptate?
(Contributor: YO6OWN, Sacele, 2005)
Electronii se deplaseaza de la - la + cu o viteza foarte mica, zeci de m/s; Campul electric se deplaseaza de la + la - practic cu viteza luminii. De aceea sensul conventional al curentului este de la + la -, se modeleaza in camp electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##393#
Calculul energiei electrice se face cu formula?
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
E suficient sa stim ca energia are simbolul W si am aflat raspunsul corect
Daca mai avem habar ca in formula intra timpul t, fiindca ne amintim foarte vag ca bunica plateste kWh - kilowatt-ora - am mai castigat in siguranta.
Daca mai stim ca W=P*t, si desfasurat W=U*I*t, atunci suntem doctori in electrotehnica, sau o sa ajungem.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##394#
Care componenta discreta semiconductoare este similara in functionare cu trioda cu vid?
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa qrz.com, 2007)
##395#
Ce componenta electronica este simbolizata in figura urmatoare?
(Contributor: YO6OWN, Sacele, 2005)
Simbolul tranzistorului bipolar este usor de recunoscut: 3 terminale(e, b, c), din care emitorul are sageata catre baza - PNP sau dinspre baza spre exterior - NPN;
O alta particularitate: in simbolul Tz. bipolar, colectorul si emitorul fac un unghi intre ele - nu sunt paralele ca la TEC, TEC-MOS, iar terminalul ce simbolizeaza baza este perpendicular pe liniuta care simbolizeaza Siliciul;
Cercul in care se afla TB simbolizeaza capsula, iar daca acest cerc are terminal, atunci capsula este metalica si poate fi legata la masa. Daca cercul are 'aripioare', atunci avem un TB de putere, care chiar cateodata chiar are aripoare pe capsula, pentru disiparea caldurii, dar cel mai adesea se monteaza pe un radiator extern.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##396#
Ce componenta electronica este simbolizata in figura urmatoare?
(Contributor: YO6OWN, Sacele, 2005)
Simbolul tranzistorului bipolar este usor de recunoscut: 3 terminale(e, b, c), din care emitorul are sageata catre baza - PNP sau dinspre baza spre exterior - NPN;
O alta particularitate: in simbolul Tz. bipolar, colectorul si emitorul fac un unghi intre ele - nu sunt paralele ca la TEC, TEC-MOS, iar terminalul ce simbolizeaza baza este perpendicular pe liniuta care simbolizeaza Siliciul;
Cercul in care se afla TB simbolizeaza capsula, iar daca acest cerc are terminal, atunci capsula este metalica si poate fi legata la masa. Daca cercul are 'aripioare', atunci avem un TB de putere, care chiar cateodata chiar are aripoare pe capsula, pentru disiparea caldurii, dar cel mai adesea se monteaza pe un radiator extern.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##397#
Ce componenta este simbolizata in figura urmatoare?
(Contributor: YO6OWN, Sacele, 2005)
Daca nu ai recunoscut simbolul clasic al bateriei - pila Leclanché, atunci degeaba explicam teoria aici. Sugerez demontarea unei baterii de 9V, pentru vederea pe viu a unei baterii; Bateriile sunt facute in general din inserierea unor elemente de baza(pile), in care fiecare pila e facuta din placuta anod - electrolit - placuta catod.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##398#
Ce componenta electronica este simbolizata in figura urmatoare?
(Contributor: YO6OWN, Sacele, 2005)
Avem un filament incandescent intr-un tub inchis; Simbolul nu specifica tipul tubului, care poate fi bec cu incandescenta(lumineaza in spectrul vizibil), bec de IR(mai rare, ce-i drept - lumineaza in IR, filamentul este doar incins)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##399#
forma de unda din figura este periodica?
(Contributor: YO5BFJ & Co. R&R 2002)
O unda este periodica daca valori ale semnalului se regasesc identic dupa o perioada T; Nu trebuie sa inceapa de la minus infinit, ci sa existe macar cateva perioade T, atunci este periodica, are moment de inceput si eventual un sfarsit.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##400#
Care este unitatea de masura pentru rezistenta?
(Contributor: YO6OWN, Brasov 2007)
Daca ai fost convins ca raspunsul pe care l-ai dat(altceva decat 'Ohm') a fost corect - trebuie sa mai citim un pic la inceputul cartii.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##401#
Cum stim daca o dioda mai este functionala, folosind un ohmmetru obisnuit?
(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2005)
O dioda este o componenta care conduce intr-un singur sens.
Un ohmmetru simplificat este un aparat care are in interior o baterie, si care masoara de fapt curentul care trece prin circuitul de masurat, si ne afiseaza o valoare calculata cu legea lui Ohm R = U / I.(U se cunoaste, este tensiunea bateriei, iar calculul este facut dinainte, scala se etaloneaza in Ω)
Cand punem ohmmetrul pe o dioda functionala, + la Anod si - la Catod, dioda este polarizata direct, circuitul bateriei din Ohmmetru se inchide prin dioda, curge un curent, si Ohmmetrul afiseaza ceva.
Cand punem ohmmetrul pe o dioda functionala, - la Anod si + la Catod, dioda e polarizata invers si nu conduce,circuitul bateriei din Ohmmetru nu se inchide prin dioda, curentul e 0, si Ohmmetrul afiseaza rezistenta infinita = circuit deschis(R = U / zero).
Stim ca o dioda este defecta, atunci cand conduce in ambele directii(defectul cel mai des intalnit) sau nu conduce in nicio directie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##402#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: rosu-violet-maro-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 7 - 1 - Ag = 27 * 101 T10% = 270 Ω 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##403#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: verde-gri-albastru-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 8 - 6 - Ag = 58 * 106 Ω T10% = 58 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##404#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-rosu-negru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 2 - 0 - Au = 52 * 100 Ω T5% = 52 * 1 Ω 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##405#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-negru-galben-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 4 - Ag = 20 * 104 Ω T10% = 200 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##406#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-negru-albastru-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 6 - Ag = 20 * 106 Ω T10% = 20 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##407#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-rosu-albastru-orange
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 3 - 6 - 2 - Au = 36 * 102 Ω T5% = 3.6 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##408#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: verde-violet-galben-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 7 - 4 - Ag = 57 * 104 Ω T10% = 570 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##409#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: verde-violet-orange-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 7 - 3 - Ag = 57 * 103 Ω T10% = 57 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##410#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: galben-orange-albastru-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 3 - 6 - Ag = 43 * 106 Ω T10% = 43 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##411#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: gri-albastru-galben-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 6 - 4 - Au = 86 * 104 Ω T5% = 860 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##412#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-negru-orange-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 3 - Au = 20 * 103 Ω T5% = 20 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##413#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: galben-verde-albastru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 5 - 6 - Au = 45 * 106 Ω T5% = 45 MΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##414#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-albastru-negru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 6 - 0 - Au = 56 * 100 Ω T5% = 56 Ω 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##415#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta:gri-rosu-maro-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 2 - 1 - Au = 82 * 101 Ω T5% = 820 Ω 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##416#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-galben-albastru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 4 - 6 - Au = 24 * 106 Ω T5% = 24 MΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##417#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-rosu-orange-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 2 - 3 - Ag = 52 * 103 Ω T10% = 52 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##418#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: galben-rosu-negru-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 2 - 0 - Ag = 42 * 100 Ω T10% = 42 Ω 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##419#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-negru-albastru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 6 - Au = 20 * 106 Ω T5% = 20 MΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##420#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: galben-verde-rosu-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 5 - 2 - Au = 45 * 102 Ω T5% = 4.5 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##421#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: gri-negru-rosu-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 0 - 2 - Au = 80 * 102 Ω T5% = 8 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##422#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: orange-orange-orange-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 3 - 3 - 3 - Au = 33 * 103 Ω T5% = 33 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##423#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: alb-maro-albastru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 9 - 1 - 6 - Au = 91 * 106 Ω T5% = 91 MΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##424#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: gri-verde-negru-auriu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 5 - 0 - Au = 85 * 100 Ω T5% = 85 Ω 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##425#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-rosu-orange-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 2 - 3 - Ag = 52 * 103 Ω T10% = 52 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##426#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-rosu-albastru-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 2 - 6 - Ag = 52 * 106 Ω T10% = 52 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##427#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-negru-galben-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 4 - Ag = 20 * 104 Ω T10% = 200 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##428#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: orange-albastru-orange-argintiu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 3 - 6 - 3 - Ag = 36 * 103 Ω T10% = 36 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##429#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: galben-violet-rosu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 7 - 2 - fara inel de toleranta = 47 * 102 Ω T20% = 4.7 KΩ 20%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##430#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: albastru-rosu-galben
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 2 - 6 - fara inel de toleranta = 42 * 106 Ω T20% = 42 MΩ 20%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##431#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-negru-albastru
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 6 - 0 - 5 - fara inel de toleranta = 60 * 105 Ω T20% = 6 MΩ 20%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##432#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: rosu-galben-violet
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 7 - 4 - 2 - fara inel de toleranta = 74 * 102 Ω T20% = 7.4 KΩ 20%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##433#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: verde-verde-albastru
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 6 - 5 - 5 - fara inel de toleranta = 65 * 105 Ω T20% = 6.5 MΩ 20%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##434#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-galben-negru-gri
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 0 - 4 - Ag = 80 * 104 Ω T10% = 800 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##435#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-galben-gri-albastru
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 6 - 8 - 4 - Ag = 68 * 104 Ω T10% = 680 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##436#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-albastru-galben
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 4 - 6 - 3 - Au = 46 * 103 Ω T5% = 46 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##437#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-violet-verde-rosu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 5 - 7 - Au = 25 * 107 Ω T5% = 250 MΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##438#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-albastru-verde
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 6 - 3 - Au = 56 * 103 Ω T5% = 56 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##439#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-maro-negru-maro
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 1 - 0 - 1 - Au = 10 * 101 Ω T5% = 100 Ω 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##440#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-violet-albastru
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 6 - 7 - 3 - Au = 67 * 103 Ω T5% = 67 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##441#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-rosu-albastru-verde
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 6 - 2 - Au = 56 * 102 Ω T5% = 5.6 KΩ 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##442#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-gri-orange-rosu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 3 - 8 - Ag = 23 * 108 Ω T10% = 2.3 GΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##443#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-albastru-negru-rosu
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 2 - 0 - 6 - Ag = 20 * 106 Ω T10% = 20 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##444#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-albastru-albastru-violet
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 7 - 6 - 6 - Ag = 76 * 106 Ω T10% = 76 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##445#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-rosu-orange-verde
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 5 - 3 - 2 - Ag = 53 * 102 Ω T10% = 5.3 KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##446#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: argintiu-verde-albastru-gri
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
Incepem cu inelul cel mai apropiat de un terminal: 8 - 6 - 5 - Ag = 86 * 105 Ω T10% = 8.6 MΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##447#
Ce piesa electrica este simbolizata cu simbolul din figura urmatoare?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Daca e tub electronic, atunci avem filamentul incandescent al catodului. Daca e bec, e de tipul cu filament incandescent
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##448#
Ce componenta electronica este simbolizata cu urmatorul simbol?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##449#
Ce aparat de masura este simbolizat cu simbolul de mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##450#
Ce componenta electronica are simbolul de mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##451#
Ce componenta are simbolul de mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##452#
Ce componenta electronica este simbolizata?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##453#
Ce fel de rezistenta este cea de mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##454#
Ce fel de componenta este simbolizata mai jos?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##455#
Ce fel de rezistor este cel din figura?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##456#
Ce fel de aparat de masura este simbolizat cu simbolul urmator?
(Contributor: YO5OWN, Sacele)
Recunoasteti simbolul?
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##457#
Care este numele zonei atmosferice care face posibila comunicatiile radio de mare distanta prin reflexia undelor radio?
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa eham.net, 2007)
##458#
Care este relatia dintre numarul petelor solare si gradul de ionizare al ionosferei?
(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2005)
Petele solare sunt manifestarile pe scoarta solara a fluctuatiilor de camp magnetic solar si a eruptiilor solare. Eruptiile antreneaza in spatiu cantitati enorme de electroni, protoni si alte particule, din care unele produc o ionizare a stratului superior al atmosferei Pamantului - ionosfera.
Acest strat ionizat se comporta in anumite circumstante ca o oglinda pentru undele radio
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##459#
Care strat al ionosferei este responsabil de absorbtia undelor medii si scurte in timpul zilei?
(Contributor: YO6OWN 2014)
NOU: Afișarea acoperirii programei, pe subcapitole, cu întrebări din baza de date.
Valorile sunt calculate, nu completate de mână, deci fără trucuri depășite cu productivitatea la hectar.
Țineți cont că în unele cazuri, de ex. radiotehnică pentru clasa I și II la subcapitolul Legea lui Ohm și altele similare e normal să nu fie întrebări, ANCOM specifică întrebări de dificultate sporită. În alte cazuri nu sunt întrebări încă, ele nu cresc singure, trebuie făcute, așa că accept propuneri cu plăcere.
programa CEPT NOVICE - radiotehnică, clasa III [rev. Sep. 2020]
PROGRAMA ANALITICĂ DE EXAMINARE DETALIATĂ
A) PROBLEME CU CONȚINUT TEHNIC
CAPITOLUL 1
NOTIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM ȘI RADIO
1.1. Conductibilitatea
8- Conductoare, semiconductoare și izolatoare
5- Curentul, tensiunea și rezistența
20- Unitățile de măsură Amper, Volt, Ohm
8- Legea lui Ohm
5- Puterea electrica
7- Wattul
8- Energia electrică(scos din programă)
1.2. Surse de electricitate
13- Surse de tensiune și baterii
6- Capacitatea unei baterii [ A x h ](scos din programă)
1.3. Câmpul electromagnetic
1- Undele radio ca unde electromagnetice
6- Viteza de propagare și relația dintre frecvență și lungimea de undă
1- Polarizarea câmpului electromagnetic
9- Frecvența
0- Hertz-ul
1.4. Semnale audio și digitale
5- Semnale audio
0- Semnale digitale
5- Semnale dreptunghiulare, triunghiulare, dinte de ferăstrău(scos din programă)
l.5. Semnale modulate
Avantajele si dezavantajele:
1- Modulației de amplitudine (AM)
0- Modulației de amplitudine cu bandă laterală unică (SSB)
6- Modulației de frecvență
1- Purtătoare, benzi laterale si lărgime de bandă
1.6. Puterea
0- Puterea de intrare de curent continuu și puterea de ieșire de radiofrecvență
CAPITOLUL 2
COMPONENTE
2.1. Rezistorul
10- Rezistența
2- Unitatea de măsură (Ohm)
15- Disipația de putere
50- Codul culorilor
10- Rezistoare în serie și paralel
2.2. Condensatorul
4- Capacitatea
2- Unitatea de măsură a capacității (Faradul)
7- Utilizarea condensatoarelor fixe și variabile cu aer, mică, plastic, ceramică și electrolitici
6- Condensatoare în paralel
2.3. Bobina
2- Unitatea de masură a inductanței (Henry)
2.4. Transformatoare - aplicații și utilizare
15- Transformatoare (aplicații)
2.5. Diode
6- Utilizare și aplicații ale diodelor
7- Dioda redresoare, dioda Zener
2.6. Tranzistorul
12- Utilizarea tranzistorului ca amplificator sau oscilator
17- Tranzistorul cu efect de câmp (canal N și canal P, TEC-j)(scos din programă)
2.7. Circuite acordate(scos din programă)
11- Funcționarea circuitelor acordate serie sau paralel(scos din programă)
2.8 Diverse(scos din programă)
10- Circuite integrate digitale simple(scos din programă)
CAPITOLUL 3
CIRCUITE
3.1. Filtre
9- Filtru trece-jos, trece-sus, trece-bandă și opreste-bandă; utilizare și aplicații
0- Funcționarea circuitelor acordate serie sau acordate paralel
CAPITOLUL 4
RECEPTOARE
4.1. Tipuri
5- Receptorul superheterodină cu simplă și dublă schimbare de frecvență
2- Receptoare cu conversie directă
4.2. Scheme bloc
1- Receptorul CW (AlA)
4- Receptorul AM (A3E)
8- Receptorul SSB pentru telefonie cu purtătoare suprimată (J3E)
0- Receptorul FM (F3E)
4.3. Modul de operare și funcționare al următoarelor etaje (se tratează numai schema bloc)
4- Amplificatorul RF (cu bandă fixă sau acordabilă)
1- Oscilatorul (fix și variabil)
0- Mixerul
0- Amplificatorul de frecvență intermediară
0- Detectorul
0- Oscilatorul de bătăi
3- Amplificatorul de joasă frecvență (audio)
4- Alimentarea cu energie
0- Squelch-ul
CAPITOLUL 5
EMIȚĂTOARE
5.1. Scheme bloc
2- Emițătorul CW (A1A)
0- Emițătorul SSB pentru telefonie cu purtătoare suprimată (J3E)
0- Emițătorul FM (F3E)
5.2. Modul de operare și funcționare al următoarelor etaje (se tratează numai schema bloc)
0- Mixerul
8- Oscilatorul
0- Separatorul
0- Driver-ul
1- Multiplicatorul de frecvență
9- Amplificatorul de putere
0- Filtrul de ieșire (filtrul pi)
5- Modulatorul de frecvență
6- Modulatorul SSB
0- Alimentarea cu energie
5.3. Caracteristicile emițătoarelor (descriere simplă)
0- Stabilitatea de frecvență
3- Lărgimea benzii de RF
0- Benzile laterale
0- Puterea de ieșire
0- Radiații neesențiale, armonici
CAPITOLUL 6
ANTENE ȘI LINII DE TRANSMISIUNE
6.1. Tipuri de antene (construcție fizică, proprietățile de directivitate și polarizare)
6- Dipolul în jumătate de undă alimentat la centru
1- Dipolul în jumătate de undă alimentat la capăt
3- Antena verticală în sfert de undă (cu plan de masă)
5- Antena cu elemente pasive (Yagi)
6- Puterea radiată (E.R.P., E.R.P.I)
6.2. Metode de alimentare a antenei
8- Fidere cu cablu coaxial sau panglică
1- Avantaje și dezavantaje
0- Construcție și utilizare
6.3. Adaptarea
1- Elemente de adaptare a antenelor (numai scop)
CAPITOLUL 7
SPECTRU RADIO ȘI PROPAGARE (numai o descriere simplă)
5- Straturile ionosferei
5- Efectul ionosferei asupra propagării HF
2- Fading
1- Troposfera
5- Efectul condițiilor de vreme asupra propagării VHF/UHF
1- Ciclurile solare și influența asupra comunicațiilor
0- Domeniile HF, VHF, UHF
0- Relația între frecvența și lungime de undă(scos din programă)
CAPITOLUL 8
MĂSURĂRI
8.1. Efectuarea măsurărilor
Măsurarea:
2- Tensiunilor și curenților în curent continuu și alternativ
0- Rezistenței
1- Puterii continue și de RF
3- Frecvenței
8.2. Instrumente de măsură
Efectuarea măsurărilor folosind:
10- Instrument cu mai multe game (digital sau analogic)
3- Puntea reflectometru (dispozitiv de măsurare a coeficientului de undă staționară)
2- Frecvențmetru cu absorbție
0- Sarcina artificială
CAPITOLUL 9
INTERFERENȚE ȘI IMUNITATE
9.1. Interferențe în echipamentele electronice
2- Interferența cu semnalul dorit TV, VHF sau de radiodifuziune
3- Interferențe cu sistemele audio
9.2. Cauzele interferențelor în echipamentele electronice
0- Radiațiile neesențiale ale emițătorului (radiații parazite, armonici)
1- Influențe nedorite în echipamente care pătrund prin:
0- Intrarea de antenă (tensiuni din antenă, selectivitatea intrării)
2- Alte linii variante (alimentare, difuzoare și conectori de legătură)
0- radiație directă
9.3. Măsuri împotriva interferențelor
Măsuri pentru prevenirea și eliminarea efectelor interferențelor:
0- Filtrarea în domeniul stațiilor de radioamator
0- Filtrarea în aparatele perturbate
0- Decuplarea
2- Ecranarea
0- Separarea antenelor de emisie și TV
0- Prevenirea utilizării antenelor alimentate la un capăt
0- Puterea minimă
2- O bună împământare RF
1- Efecte sociale (relații bune cu vecinii)